Al patrulea

2014/03/31
6

Pe primii îi contabilizam în reuşite şi realizari. Unele mai mult, altele mai puţin importante. Că, la o adică, chiar şi fleacurile mărunte pot să-ţi ţină tonusul ridicat şi să nu te demoralizeze atunci când dai cu curu’ de greu ori când caii de pe pereţi nu-s aşa de verzi precum cei din visele tale.

Despre cel de-al patrulea an petrecut la umbra arţarului pot spune că cea mai mare realizare a mea e aceea că a scăpat nevasta de mine. Punct.

A doua mare realizare, tot a mea, e aceea că mi-am găsit job. De fapt două, unul principal şi unul de „umplutură” (ori de ocazie, precum un fel de amantă). OK, nici unul dintre ele nu-mi oferă plăcere nemărginită şi satisfacţie deplină, dar le iubesc pe-amândouă. Recunosc că e vorba de o dragoste conjuncturală dar totuşi e dragoste. Cu prima dragoste o ard în cursul săptămânii, cu cea de-a doua o frig în weekenduri, atunci când mă sună şi mă cheamă că are nevoie de mine.

Ultima mare realizare (consecinţă directă a primei realizări de care pomeneam mai sus) şi la care am contribuit amândoi cât s-a putut, e aceea că ne-am băgat (eu, ca parte masculină, am intrat cel mai adânc) într-un căcat financiar de toată frumuseţea. Încă nu-i vedem marginile, dar eu unul îl simt că „e groasă tare” (voi dezvolta subiectul separat, într-o altă postare).

La cinema

La cinema

Aşadar anul fiind împlinit, şi cu realizări pe măsură, am considerat de cuviinţă a-l sărbători.
Drept urmare am cumpărat o sticlă de vin franţuzesc Cristinei, iar pe junior l-am invitat la cinematograf. Ei bine, asta da noutate. 😀 Pentru el a fost prima dată în viaţa lui când a mers la cinema, iar pentru mine a fost prima dată în ultimii douăj’ de ani când am călcat într-un cinematograf.

Ce mai, a fost nemaipomenit. Nu neapărat filmul în sine, cât plăcerea de a te bucura cu şi alături de cineva drag. Sincer vorbind, cred că a fost cea mai frumoasă zi pe care am avut-o anul acesta, dacă nu chiar de-o… bună bucată de timp. Da, ştiu: dacă fac bine socoteala, nu prea merită să-ţi „trăieşti” viaţa doar pentru a te bucura patru zile pe an. Dar dacă bucuria aia e nepreţuită, poate că totuşi…
Voi ce credeţi? Spuneţi-mi dacă merită.

Toate cele bune şi multă baftă tuturor!

4 VoturiVotează!

Tags: , , , ,

6 Responses to Al patrulea

  1. skioru
    2014/03/31 at 11:50

    Omule de piatră, viata merita traita pana la ultima picatura.
    Juniorul tau merita sa te aiba mereu langa el .Tatal lui vei fi numai tu, nimeni altul. Iubire ta este nepretuita pentru el.
    Eu am 4 copii si vad in relatia cu ei cat de mult conteaza ca ei sa se stie iubiti.
    Circula pe aici o vorba, nu stiu cat e vrajealacieftina si cat e aadevărat, dar ti-o sspun, poate la tine merge uns. „Daca viata iti ofera doar lămâi, atunci fa-ti o limonada”
    Eu sunt de parere ca Acel Dumnezeu care ne-a dat viață, stie si cum sa ne scoata din belelele in care ne bagam singuri.
    Te incurajez sa Ii ceri ajutorul, chiar daca pana acum nu L-ai bagat in seama.
    Pana la urmă, ce ai de pierdut?
    Omule, mergi iînainte, priveste cu speranta si crede in ceea ce iti dorești. Va fi bine.
    Vei vedea !

  2. 2014/03/31 at 16:51

    Viata merita traita chiar daca e si numai pentru o zi in care sa simti fericirea deplina. Uneori un singur moment/zi poate schimba tot ce a fost nashpa pe parcursul unui an. Principalul e sa speram si sa tindem spre acele momente frumoase si sa ne creem cit mai multe zile fericite. Pina la urma tu ai facut momentul special pt ca ai luat jr. la cinema. Data viitoare planuieste altceva ce nu ai facut si astfel zilele/momentele frumoase se vor inmulti 🙂

  3. 2014/04/01 at 01:51

    Well, şi eu sunt de acord că viaţa trebuie trăită (nu zic neapărat că şi merită). Numai că am avut o discuţie cu cineva care nu împărtăşea întrutotul aceeaşi părere.

  4. skioru
    2014/04/01 at 13:24

    Cand trecem prin necazuri,avem impresia ca viata nu este mare dar și pare a fi mai mult o povară, dar cand ajungem pe culmi, am vrea sa traim vesnic daca s-ar putea.
    Dupa cum stii, dupa orice ccoborâșuri, urmează urcușul, dupa orice nor, urmeaza soarele…

  5. gabitzu
    2014/04/01 at 17:38

    Acum ca vine vara poti avea in fiecare weekend sau chiar mai des zile petrecute frumos cu copilul, ca posibilitati sunt destule, chiar fara multi bani (findfamilyfun.com). De ce trebuie sa fie numai cateva zile pe an?

  6. 2014/04/02 at 03:03

    Ştiţi voi cum simt eu treaba asta cu să-ţi vezi copilul în weekend? E ca şi cum ai mânca doar o dată pe săptămână şi atât…

    @gabitzu – mulţam de pont. 😉

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *