Fraudarea alegerilor

2009/12/09

Începuturile…
Iosif Vissarionovici Stalin. Sunt mulţi români (tineretul, în special) care habar nu au cine a fost Ceauşescu. Sunt convins că sunt şi mai mulţi care habar nu au cine a fost I.V. Stalin. Nu, nu am de gând să scriu biografia acestui om. Cine e curios în privinţa asta, poate afla detaliile pe Wikipedia. Pentru mine Stalin este un personaj al extremelor. Este cel mai mare şi mai crud criminal din istorie (Hitler a fost mic copil pe lângă el) şi, totodată, a fost probabil cel mai iubit dintre pământenii în viaţă. Interesant, nu-i aşa? Cât de iubit a fost? La moartea sa în 1953 au plâns milioane de oameni. De’adevăratelea! Întreg blocul statelor socialiste a plâns după „tătuca Stalin”, cu lacrimi. Întrebaţi-i pe cei în vârstă şi o să vă povestească cum a fost în România la moartea lui Stalin sau la moartea lui Gheorghiu-Dej.
Printre multele lucruri rămase în urma lui Stalin se zice că a rămas şi vorba aceasta: Nu contează cine votează, contează cine numără voturile.

În România bătălia e pe sisteme
Vorba lui Stalin a fost pusă în practică şi în România, în noiembrie 1946, de către comunişti. Ulterior metoda a fost îmbunătăţită, eficientizată şi folosită până în ’89. La un moment dat se dezvoltase chiar şi o variantă în care nu trebuia să faci decât act de prezenţă, cu buletinul. Restul se rezolva de la sine. După revoluţie, metoda a fost upgradată (aşa se zice). În pas cu tehnologia. Computere, networking, tele-video, GSM & SMS, şi alte chestii d’astea… Principiul însă a rămas tot cel enunţat de tătuca Stalin cu mai bine de juma’ de veac în urmă. Că doar nu degeaba se bat „ăştia” pe ministerul de resort. Aşadar, tema cu fraudarea alegerilor nu e una nouă. S-a aplicat, se aplică şi se mai aplica mult timp de-acum încolo, indiferent că vorbim de alegeri locale, parlamentare sau prezidenţiale. Insă, pentru a reuşi, este foarte important ca mecanismul să fie bine gândit, foarte bine pus la punct şi bine „uns”. Pentru că altfel… ajungem să ne punem cenuşă în cap, precum Victor Ponta: „E foarte clar că am câştigat la vot, dar… la ei sistemul a funcţionat mai bine. S-a întâmplat lucrul acesta şi pe vremea lui Ceauşescu. […] Sistemul de furt şi de fraudare şi de cumpărare a voturilor. Ştiam asta, ştiam că ne batem cu ei în felul ăsta. Trebuia să câştigăm la 10 procente ca să… să fim siguri de victorie. N-am câştigat la 10, probabil că am câştigat la 3-4, şi atuncea sistemul lor a fost mai bun…”

Spune-mi câte voturi ai furat, ca să-şi spun dacă ai câştigat…
Hrebenciuc: „Ne mai trebuiau doar două voturi pe fiecare secţie de votare ca să câştigăm…”
N-a nimerit-o, dar Hrebe a fost pe-aproape. Diferenţa de voturi (70.048) raportată la numărul total al secţiilor de votare (21.706) înseamnă 3,2 voturi per fiecare secţie de votare. Adică cu un mort, un absent la vot şi doi turişti electorali. Asta crede Hrebe că i-a lipsit…
Problema este însă alta: PDL-ul n-a mizat numai pe morţi, pe absenţi şi pe turism electoral. Aceasta e o metodă bună, dar se pretează mai degrabă pentru alegeri locale. Ei bine, având la îndemână toate „uneltele” necesare, PDL-ul a umblat direct la liste. De acolo au scos ei „grosul” voturilor, şi nu din mizilicurile cu mortu’ care a votat sau vot contra bani.

„Infrastructura de comunicaţii şi informatică construită de STS pentru procesele electorale a fost pusă numai la dispoziţia autorităţilor abilitate de lege în organizarea şi desfăşurarea proceselor electorale din 2007, inclusiv pentru cel din 6 decembrie 2009”, se arată în comunicatul STS, în care se precizează că „la acest sistem nu au avut acces partidele politice”.
Adică, cum s-ar zice, membri ai unei filiale de partid nu au acces la sistem. OK. Dar cei care se ocupă de organizarea şi desfăşurarea proceselor electorale au voie. Adică prefectul şi oamenii lui. Care prefect este numit de premier, pe criterii politice.

Observaţii:

  • În secţia specială din Gara de Nord au reuşit să voteze, după ore întregi de stat la coadă, vreo 700 oameni. În secţia specială din gara Piatra-Neamţ au votat peste 1000 de oameni.
  • La Ruginoasa (Neamţ) au votat 1044 alegători pe listele permanente şi 308 pe lista specială. Adică peste 22,7% dintre alegătorii din comună au votat pe lista specială.
    Prin comparaţie, la Piatra-Neamţ raportul a fost 4,6% iar la Roman a fost 7,3%. Numai că Ruginoasa nu este nici punct nodal rutier, nici feroviar, niciun drum european nu traversează comuna, şi nici atracţie turistică nu este. Şi, cu totul întâmplător, primarul din Ruginoasa este membru… ghiciţi voi.
  • Dacă am pune cap la cap cele două observaţii de mai sus ar rezulta că la secţia specială de votare din Ruginoasa coada la urnă a fost cam cât jumătate din cea de la Gara de Nord.
0 VoturiVotează!

Tags: , , , , , ,

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *